Teritoriul acoperit de parteneriatul public-privat al Asociației Grupul de Acţiune Locală „Depresiunea Sebiș-Gurahonț-Hălmagiu” (GAL DSGH) cuprinde 14 localități și anume: orașul SEBIȘ și comunele DEZNA, GURAHONȚ, HĂLMAGIU,HĂLMĂGEL, PLEȘCUȚA, VÂRFURILE, CHISINDIA, CĂRAND, BUTENI, BRAZII, ALMAȘ, DIECI toate din județul Arad, și comuna CRIȘTIORU DE JOS din județul Bihor.
Situat în partea de nord-est a județului Arad, teritoriul acoperit de GAL “Depresiunea Sebiș – Gurahonț – Hălmagiu” se desprinde din Câmpia Crişurilor – Câmpia Cermeiului continuându-se cu depresiunea golf specifică Munților Apuseni, Depresiunea Zărand-Gurahonț-Hălmagiu până pe Vârful Găina din Masivul Bihor.
Sub aspect demografic, populația teritoriului Arupul de Acţiune Locală „Depresiunea Sebiș-Gurahonț-Hălmagiu” (GAL DSGH) este în prezent de 27.774 locuitori, raportată la suprafaţa de 1,364,04 km2. Densitatea este de 22,27 locuitori/ km2.
Pe fiecare localitate, situația se prezintă astfel în ceea ce privește populația rezidentă în orașul Sebiș – 5,410. În ceea ce privește comunele, populația rezidentă se prezintă astfel: Dezna – 999, Gurahonț – 3.575, Hălmagiu – 2.297, Hălmăgel – 973, Pleșcuța – 1.008 Vârfurile – 2.246, Criștioru de Jos – 1.154, Chisindia – 1.146, Cărand – 1.017, Buteni – 3.262, Brazii – 1.108, Dieci – 1.388 și Almaș – 2.191. Depresiunea Sebiș – Gurahonț – Hălmagiu se remarcă printr-un fond climatic temperat – subcontinental cu influențe oceanice și diferențieri topoclimatice însemnate, datorită fragmentării reliefului. Regimul termic se caracterizează prin scăderea temperaturii medii anuale și a fiecărei luni de la vest spre est și printr-o variație normală a mediilor lunare.
În ceea ce priveşte apele de suprafață din arealul arondat GAL-ului nostru, prin caracteristicile hidrologice și poziția față de arcul carpatic, râurile din regiune se încadrează în grupa de vest și fac parte din sistemul hidrografic al Crişurilor. Colectorul principal este Crişul Alb prin intermediul căruia se drenează cea mai mare parte a regiunii, întregul sistem având orientare generală est-vest, dictată de către căderea reliefului în același sens. În cuprinsul zonei depresionare menționate se disting râuri alohtone și râuri autohtone. Pe teritoriul comunelor există numeroase cursuri de apă de suprafață, văi, pârâie ce deversează în Crișul Alb care străbate teritoriul în zona estică, dinspre sud către nord.
În strânsă dependență de condițiile naturale s-a dezvoltat și învelișul de soluri al regiunii, astfel întâlnindu-se argiluvisoluri, soluri aluvionale, soluri silvestre etc. În zona teritoriului administrativ predomină o întindere a solurilor cu fertilitate medie, chiar ridicată, în albia majoră a Crișului Alb, ceea ce face ca fondul funciar să fie apreciabil.
Pe teritoriul GAL-ului nostru se găsesc atât situri de importanță comunitară, cât și arii de protecție specială avifaunistică. Enumerăm, aceste zone Natura 2000, precum și UAT-urile pe teritoriile cărora se întâlnesc: Codru Moma ROSCI0042 – localitatea Dezna; Platoul Vaşcău ROSCI0200 – localitatea Criștioru de Jos; Coridorul Drocea – Codru Moma ROSCI0289 – localitățile Buteni, Dezna, Dieci, Sebiș; Coridorul Munții Bihorului – Codru Moma ROSCI0291 – localitățile Dezna, Dieci, Gurahonț, Vârfurile, Criștioru de Jos; Crișul Alb între Gurahonț și Ineu ROSCI0294 – localitățile Almaș, Buteni, Dieci, Gurahonț, Sebiș; Dealul Mocrei – Rovina – Ineu ROSCI0218 – localitățile Buteni, Chisindia; Defileul Crișului Alb ROSCI0298 – localitățile Dezna, Dieci, Gurahonț, Hălmagiu, Pleșcuța, Vârfurile; Drocea ROSCI0070 – localitățile Almaș, Brazii, Buteni, Chisindia, Gurahonț; Munții Bihor ROSCI0324 – localitățile Hălmăgel, Hălmagiu, Vârfurile, Criștioru de Jos; Zărandul de Est ROSCI0406 – localitățile Brazii, Gurahonț; Zărandul de Vest ROSCI0407 – localitatea Chisindia;Valea Cepelor – localitatea Criștioru de Jos; Câmpia Cermeiului ROSPA0014 – localitățile Cărand, Sebiș; Drocea – Zărand ROSPA0117 – localitățile Almaș, Brazii, Buteni, Chisindia, Gurahonț.
Toate UAT-urile din microregiune sunt cuprinse în anexa 5 zone HNV (Almaș, Brazii, Buteni,Cărand, Chisindia, Criștioru de Jos, Dezna, Dieci, Gurahonț, Hălmagiu, Hălmăgel, Pleșcuța, Sebiș, Vîrfurile).
“Depresiunea Sebiș-Gurahonț-Hălmagiu” abundă în obiective de patrimoniu cultural și arhitectural, cu un potențial excepțional de valorificare pentru dezvoltarea economică și culturală a zonei. Găsim situri arheologice dacice, daco-romane, biserici și mănăstiri începând cu secolul XIV, edificii cu valoare istorică, troițe ce comemorează marile evenimente istorice ale locului și personalități locale. Se găsesc de asemenea biserici de rit diferit cu arhitectura reprezentativă, vechi biserici ortodoxe din lemn cu picturi murale deosebite declarate ca monumente istorice, majoritatea în stil bizantin-baroc, ruinele unor castele, cetăți, hanuri vechi. Multe dintre acestea sunt, însă, deteriorate, necesintând lucrări de restaurare. Promovarea activă și includerea în circuite turistice a obiectivelor turistice din comunitate trebuie încurajate și sprijinite.
La nivelul comunelor activează o serie de agenți economici de dimensiuni mici şi mijlocii, încadrați în sfera IMM –urilor, având capacitate financiară și patrimonială redusă.
Industria este foarte slab reprezentată, în regiune funcționând doar câteva obiective de acest fel. Slaba dezvoltare din punct de vedere industrial a zonei în ansamblu determină un amplu fenomen migrațional al populației active spre zone mai industrializate, precum şi navetism.
Unitățile economice din comune au ca şi obiecte de activitate predominante: exploatarea lemnului, agricultura, construcțiile şi industria alimentară. De asemenea există persoane fizice autorizate care lucrează în diferite domenii: tâmplării, croitorii, frizerii, pielării, prestări servicii în agricultură, diferite reparații, etc. Meșteșugurile care sunt încă practicate în zonă sunt cojocăritul, confecționarea de harnașamente, țesătoria şi broderia, prelucrarea lemnului.
Cu toate că teritoriul acoperit de GAL are un potențial turistic extrem de ridicat, turismul local nu este promovat suficient pentru a putea reprezenta o sursă de atragere a fondurilor și a crea noi locuri de muncă. Posibile cauze pentru problema enunțată sunt: lipsa cunoștințelor de specialitate în domeniului turismului, agroturismului, turismului rural, spiritul antreprenorial slab dezvoltat, nerecunoaşterea şi neaprecierea resurselor locale.
Se remarcă existența a numeroase cămine culturale în zonă, cele mai multe în stare bună de funcționare, fapt care dovedește interesul localnicilor pentru conservarea unui spațiu tradițional în care se pot derula evenimente de impact, se pot promova tradiții și obiceiuri, inclusiv ale minorităților etnice din zonă care au nevoie de încurajarea și sprijinul populației etnice majoritare în a-și promova și valoriza identitatea culturală și etnică.
Serviciile de bază pentru populație există în microregiune, însă răspund doar în mică măsură nevoilor populației. Infrastructura educațională este reprezentată de 16 unități de învățământ (conform datelor INS), considerată de localnici ca insuficientă pentru a răspunde nevoilor sau prezentând condiții precare de participare la activitățile școlare, extrașcolare și extracurriculare organizate. În regiune nu există nicio structură de tip after school.
În privința serviciilor medicale disponibile, se poate observa faptul că rețeaua de unități medicale a fost restructurată în ultimii ani ca urmare a desființării unor dispensare medicale de stat sau policlinici și înființării de cabinete medicale sau farmacii preponderent private. Infrastructura medicală cuprinde: 1 spital, 1 ambulatoriu integrat spitalului, 1 dispensar medical, 1 cabinet medical școlar, 22 cabinete medicale de familie proprietate publică, 5 cabinete medicale de familie proprietate privată, 17 cabinete stomatologice proprietate privată, 8 cabinete medicale de specialitate proprietate privată, 1 farmacie proprietate publică, 12 farmacii proprietate privată, 3 laboratoare medicale, 3 laboratoare de tehnica dentara. Se constată lipsa unui centru multifuncțional de servicii sociale și medicale, dispensare insuficiente și nemodernizate, tratament în ambulatoriu aproape inexistent, dificultăți privind accesul la medicamente și tratament în multe dintre satele regiunii.
Serviciile sociale sunt deficitare, acestea reducându-se la serviciile din cadrul departamentelor specializate la nivelul primăriilor și la nivelul direcției județene pentru asistență socială. Migrația forței de muncă poate cauza creșterea numărului de persoane aflate în situație de risc și care necesită servicii sociale, în special în rândul grupurilor dezavantajate.
Teritoriul acoperit de GAL-ul nostru deține premizele necesare dezvoltării serviciilor de turism rural de agrement și sportiv, există posibilitatea amenajării unor spații de picnic, spații pentru practicarea sporturilor, parcuri tematice, bazine de tratament cu ape termale. Cu toate acestea, infrastructura de agrement este insuficientă pentru populație și mai ales pentru potențialul turistic de dezvoltare a zonei.